Issue no. 5/2014 JOURNAL OF ROMANIAN LITERARY STUDIES ## **JRLS 5/2014** 1 JOURNAL OF ROMANIAN LITERARY STUDIES Issue no. 5/2014 ~~EE~~ _**The Journal of Romanian Literary Studies**_ **is an international online journal published by the** _**ALPHA Institute for Multicultural Studies**_ **in partnership with Arhipelag XXI Press. It is an academic publication open to academics, literary critics, theoreticians or researchers who are interested in the study of Romanian literature, as well as the Humanities. Our essential goal is to set communication paths between Romanian literary and humanistic research and the contemporary European cultural discourse, bringing the most valuable phenomena recorded in the Romanian culture into a beneficial dialogue with the other European cultures.** ## **SCIENTIFIC BOARD:** ## **EDITORIAL BOARD:** **Prof. Virgil NEMOIANU, PhD Prof. Nicolae BALOTĂ, PhD Prof. Nicolae MANOLESCU, PhD Prof. Eugen SIMION, PhD Prof. George BANU, PhD Prof. Alexandru NICULESCU, PhD** _**Editorial Manager:**_ **Prof. Iulian BOLDEA, PhD** _**Executive Editor:**_ **Prof. Al. CISTELECAN, PhD** _**Editors:**_ **Prof. Cornel MORARU, PhD** [Eo **Prof. Andrei BODIU, PhD Prof. Mircea A. DIACONU, PhD Assoc. Prof. Dorin STEFANESCU, PhD Assoc. Prof. Luminița CHIOREAN, PhD Assist. Prof. Dumitru-Mircea BUDA, PhD** **The sole responsibility regarding the contents of the articles lies with the authors.** Desktop publishing: D.-M. Buda Published by **Arhipelag XXI Press,** Târgu-Mureş, România, 2014 Moldovei Street, 8, Târgu-Mureş, 540519, România Tel: +40-744-511546 Editor: Iulian Boldea Editorial advisor: Dumitru-Mircea Buda Email: editura.arhipelag21@gmail.com http://www.asociatiaalpha.comxa.com ## **ISSN: 2248-3004** **The issues of "Journal of Romanian Literary Studies" are included in the following International Databases :** _**CEEOL, Global Impact Factor and Google Scholar**_ **.** **Indexation in currently in progress in the following International Databases: INDEX COPERNICUS / DOAJ / EBSCO HOST / SCOPUS / THOMSON-REUTERS WEB OF KNOWLEDGE / SCIPIO** 2 Issue no. 5/2014 JOURNAL OF ROMANIAN LITERARY STUDIES ## **TABLE OF CONTENTS:** LES UTOPIES CHRETIENNES Corin BRAGA .......................................................................................................................... 13 PRINȚESA POETĂ ȘI SPIOANĂ (LUCIA ALIOTH) Al. CISTELECAN ................................................................................................................... 32 FLORIN IARU. THE APPEAL TO IRONY Iulian BOLDEA ....................................................................................................................... 36 THE UNREAL AND THE IMAGE IN GASTON BACHELARD’S PHENOMENOLOGICAL POETICS Dorin ȘTEFĂNESCU .............................................................................................................. 43 NATIONALISM AND PROBITY Petronela-Gabriela ȚEBREAN ................................................................................................ 52 POSTMODERN VS. TRANSMODERN – KAFKA Ștefan VLĂDUȚESCU and Dan Valeriu VOINEA ................................................................ 57 DYNAMIQUE DE LA MÉMOIRE DANS _DORA BRUDER_ DE PATRICK MODIANO Serenela GHIȚEANU .............................................................................................................. 65 MIRCEA ELIADE’S LITERARY TOPOGRAPHIES OF BUCHAREST Dana BĂDULESCU ................................................................................................................ 70 THE EDENIC TOPOS IN MIHAI EMINESCU'S POETRY Ion Popescu-BRADICENI ....................................................................................................... 81 PRESERVATION, CONSERVATION AND ARCHIVING OF DIGITAL RESOURCES – SPECIFIC PROBLEMS Elena TÎRZIMAN .................................................................................................................... 89 3 Issue no. 5/2014 JOURNAL OF ROMANIAN LITERARY STUDIES A SOCIO-PSYCHOLOGICAL APPROACH TO HUXLEYʹS ”BRAVE NEW WORLD” VIA LACAN Clementina Alexandra MIHAILESCU .................................................................................... 95 THEORIES REGARDING THE FRONTIERS IN THE BYZANTINE AND MUSLIM WORLD Adriana CÎTEIA ....................................................................................................................... 99 LITERARY SPACE, FILM SPACE AND HISTORIC SPACE: BODIES, GESTURES AND RITUALS Gabriela-Mariana LUCA ........................................................................................................ 112 A CONTRASTIVE ANALYSIS IN TRANSLATING MEDICAL TEXTS Simona Nicoleta STAICU ...................................................................................................... 119 AGAIN ON THE LINGUISTIC EXPRESSION OF THE ASPIRATION TOWARDS THE ABSOLUTE IN THE POETRY OF TRAIAN BORZ Florina-Maria BĂCILĂ .......................................................................................................... 126 ERWIN WITTSTOCKS WERK, EIN BILD DES SIEBENBÜRGISCHEN ZUSAMMENLEBENS Olga KAITER ........................................................................................................................ 135 CREATION ET CONNAISSANCE - LA CRISTALLISATION PROGRESSIVE OBJECTIVE Camelia BIHOLARU ............................................................................................................. 142 SUR LES REVUES LITTÉRAIRES DE LA SOCIÉTÉ ROUMAINE PRÉMODERNE Ioana-Crina COROI ............................................................................................................... 151 THE CONTOURS OF A STRANGE GEOGRAPHY : THE SPACE OF BUCHAREST IN MIRCEA CĂRTĂRESCU’S PROSE Ana Alexandra SANDULOVICI ........................................................................................... 156 THE EPILOGUE OF EMINESCUʼS JOURNALISTIC WORK Mihaela MOCANU ................................................................................................................ 161 4 Issue no. 5/2014 JOURNAL OF ROMANIAN LITERARY STUDIES IDEOLOGY AND NARRATIVE IN HEMINGWAY’S WAR FICTION Edith-Hilde KAITER ............................................................................................................. 169 THE DRAMATIC MODEL IN THE CONSTRUCTION OF CAMIL PETRESCU’S NOVELS Ariana BĂLAȘA .................................................................................................................... 176 DENIS DIDEROT: À LA RECHERCHE DE LA « LUMIÈRE DES LUMIÈRES » Elena Mihaela ANDREI ......................................................................................................... 183 ARCHAIC LEXICAL ELEMENTS IN THE UNIVERSAL CHRONICLE BY MIHAIL MOXA Iuliana Valentina BOBOACĂ ................................................................................................ 190 SPEECH ACTS IN NEWSPAPER HEADLINES Elena Rodica OPRAN ............................................................................................................ 196 THE CONCEPT OF “WISDOM” IN OLD TESTAMENT POETIC LITERATURE Liviu URSACHE .................................................................................................................... 205 IDENTITY AND OTHERNESS IN MIRCEA NEDELCIU’S PROSE Ana-Valeria GORCEA (STOICA) ......................................................................................... 211 COMMUNICATION AND MANIPULATION TO CICERO Alexandru Lucian VOINEA ................................................................................................... 218 TRADUIRE PABLO PICASSO, UNE VRAIE PROVOCATION Violeta CRISTESCU .............................................................................................................. 228 OLD SENTIMENTAL NOTEBOOKS Elena LAZĂR (BURLACU) .................................................................................................. 236 ANALYTICAL LIMITS OF THE RESIDUAL George Alexandru CONDRACHE ........................................................................................ 243 5 Issue no. 5/2014 JOURNAL OF ROMANIAN LITERARY STUDIES LE CORPS VECU ET LE CORPS FANTASME: QUELQUES HYPOSTASES DU CORPS FEMININ CHEZ ANNE HEBERT ET CALIXTHE BEYALA Florentina Ionela MANEA ..................................................................................................... 249 FROM SOCIAL REALISM TO MODERN NARATIVE TECHNIQUES Mihaela-Adelina CHISĂR-VIZIRU ...................................................................................... 258 PERSONALIZED MICRO-IMMORTALITIES. A LITERARY ILLUSTRATION Adriana TEODORESCU ........................................................................................................ 263 THE LUCA MATRIOȘKA. SOCIAL AND CORPORAL UTOPIA Iuliana MIU ............................................................................................................................ 270 I.D. SȂRBU AND HIS PLAYS: _ARCA BUNEI SPERANŢE_ , _FRUNZE CARE ARD_ AND _PRAGUL ALBASTRU_ Lucia ȘOPTEREAN (STRETE) ............................................................................................ 275 CRITICAL RECEPTION OF THE NOVEL _LIFE ON A PLATFORM_ BY OCTAVIAN PALER Judit-Mária SZILÁGYI (SZÖVÉRFI) ................................................................................... 279 THE CHRISTIAN IMAGINARY. A POSSIBLE DEFINITION Liliana DIACONU ................................................................................................................. 287 BUILDING A SCHOOL CULTURE AND BEING PROACTIVE IN REMOVING BARRIERS AND OBSTACLES THAT LEAD TO EXCLUSION Magda-Elena SAMOILĂ ....................................................................................................... 294 THE CHARACTER ALTERITY. THE FEMININE Lucian-Nicu RĂDĂȘAN ....................................................................................................... 299 ROMANIAN LITERATURE IN HIGHSCHOOL TEXTBOOKS. DISTRIBUTION AND REPRESENTATION Simona FORTIN .................................................................................................................... 306 6 Issue no. 5/2014 JOURNAL OF ROMANIAN LITERARY STUDIES THE BIRTH OF JESUS CHRIST IN GIOVANNI PAPINI’S VIEW Diana-Lavinia BUMBARU .................................................................................................... 315 THE VISUAL MESSAGE Cristina Camelia IGNATOVICI ............................................................................................ 318 ”CALENDARUL MUREȘULUI” – INSTRUMENT OF IDENTITY AND RELIGIOUSMORAL FORMATION FOR THE ROMANIANS ON THE MUREȘ VALLEY Antonina Silvia FRANDEȘ ANDONE.................................................................................. 324 _ENDER’S GAME_ AND THE WILL TO POWER (CLOSE READING) Călina BORA ......................................................................................................................... 329 PERSPECTIVES ON THE CONCEPT OF FANTASTIC IN LITERATURE Nicoleta Doina POP (POCAN) .............................................................................................. 336 UN DESTIN ENTRE PIERRE ET PAUL. POUR UN ART POETIQUE Bianca-Livia BARTOȘ .......................................................................................................... 341 THE DOMINATION OF SCIENCE AND THE MEDICALIZATION OF CONTEMPORARY SOCIETY – AN INTERPRETATION OF THE CURRENT EUROPEAN LEGISLATION REGARDING EUTHANASIA Gabriela MUNTEANU .......................................................................................................... 347 AUTOFICTION – GENERICAL LEGITIMATION AND IDENTIFICATION CRITERIA Diana SOFIAN ....................................................................................................................... 352 DIMITRIE LIUBAVICI AND THE PRINTING ART OF TÂRGOVIŞTE Agnes Terezia ERICH ............................................................................................................ 361 CANIBAL SPACES. THE SUBJECT BETWEEN PETRIFICATION AND RUNNING INTO THE DESERT Iudita FAZACAȘ ................................................................................................................... 366 7 Issue no. 5/2014 JOURNAL OF ROMANIAN LITERARY STUDIES UN LIVRE DE PRIERE PUBLIE EN LANGUE FRANÇAISE PAR LA METROPOLE ORTHODOXE ROUMAINE D’EUROPE OCCIDENTALE ET MERIDIONALE Felicia DUMAS ...................................................................................................................... 371 GADJO DILO- GIPSY DON QUIJOTE Albina PUSKÁS-BAJKÓ ...................................................................................................... 378 COMMUNICATION IN THE DRAMATIC WORKS OF WILLIAM SHAKESPEARE Raluca-Sînziana GHERVAN ................................................................................................. 387 HARAP-ALB AND THE DISCOVERY OF THE SELF Oana-Lucia SAVA (CSATLOS) ............................................................................................ 394 ILEANA MĂLĂNCIOIU - LIFE AND DEATH LYRICS Bianca CRUCIU ..................................................................................................................... 399 THE TYPOLOGY OF THE METATEXT IN ALEXANDRU GEORGE’S PROSE: _DIMINEAȚA DEVREME_ Valentina Iliescu ..................................................................................................................... 404 FIGHTING FOR THE NATIONAL UNIFICATION – _ROMÂNUL_ NEWSPAPER (19141918) Carmen TÂGȘOREAN .......................................................................................................... 411 ALCHEMICAL INTERFERENCES IN LIVIU GEORGESCU’S POETRY Ștefan Mihai SEBESI-SÜTÖ ................................................................................................. 419 THE ANALYSIS OF SYMBOLS IN _INCANTAŢIA SÂNGELUI_ , BY VASILE LOVINESCU Alina BĂRBUȚĂ ................................................................................................................... 423 ION BARBU. THE ROMANIAN POETIC BALCANISM Maria MOVILĂ (POPA) ....................................................................................................... 427 CAMIL PETRESCU THE HUXLEYAN Alexandru-Ionuț MICU .......................................................................................................... 434 8 Issue no. 5/2014 JOURNAL OF ROMANIAN LITERARY STUDIES GRIGORE VIERU – NOW AND FOREVER Teodora-Georgiana AMZA .................................................................................................... 440 MARIANA MARIN’S POETRY: A LYRICAL PARAPHRASE OF ANNE FRANKE’S DIARY Angelica BĂEȚAN (STOICA) .............................................................................................. 444 RADU PETRESCU – THE DIARY BEYOND THE NOVEL Carmen-Elena FLOREA ........................................................................................................ 450 VIOREL MARINEASA: „CORESPONDENŢE, COMPUNERI, TĂCERE”-REFLECTIONS OF THE POSTMODERNIST MIRROR Julia DEÁK ............................................................................................................................ 460 TRANSLATING GRAHAM SWIFT’S _LAST ORDERS_ – SOME OF LENNY TATE’S STRIKING OF CHORDS Alexandra Roxana MĂRGINEAN ......................................................................................... 465 DANTE AND PETRARCH AGAINST THE IGNORANCE OF THE SCHOLASTIC THEOLOGIANS Liviu Iulian COCEI ................................................................................................................ 473 PERSPECTIVES ON THE DIMENSION OF A LITERARY HISTORY: BETWEEN SHORT AND EXHAUSTIVE Lucian D. BĂICEANU .......................................................................................................... 480 THE HOLOCAUST AND THE (I)REVERSIBILITY OF TRAUMA: NICOLE KRAUSS, _MAREA CASĂ_ Sorin-Daniel FAUR ................................................................................................................ 488 IDEOLOGICAL MISTAKES OF LOUIS FERDINAND CÉLINE AND EMIL CIORAN Mara Magda MAFTEI ........................................................................................................... 494 _THE AWAKENING_ AND ”A PAIR OF SILK STOCKINGS”: A FEMINIST PERSPECTIVE ON MOTHERHOOD AS INSTITUTION Maria-Viorica ARNĂUTU .................................................................................................... 508 9 Issue no. 5/2014 JOURNAL OF ROMANIAN LITERARY STUDIES PAUL GOMA. _ADAMEVA_ : L’UNIVERS PITTORESQUE DE LA FEMME Mariana PASINCOVSCHI .................................................................................................... 516 MIRCEA ELIADE’S _YOUTH WITHOUT YOUTH_ . SHORT STATISTICS OF ITS RECEPTION OR FRANCIS FORD COPPOLA AND THE ALCHEMY OF SUCCESS Cristina SCARLAT ................................................................................................................ 523 THE MYTH OF SACRIFICE IN LUCIAN BLAGA’S DRAMAS Alina Luciana OLTEAN ........................................................................................................ 535 THE WEIGHT OF LINGUISTIC INTERACTIONS IN THE LITERATURE OF ACCOMMODATION Nicoleta-Loredana MOROȘAN ............................................................................................. 539 THE TRIANGULAR DESIRE IN REBREANU’S NOVEL _ION_ Imola Katalin NAGY ............................................................................................................. 544 _NEO CALIBAN_ , LOOKING FOR MODEL! Elena PÂRLOG ...................................................................................................................... 552 NICOLAE STEINHARDT- SELF THROUGH OTHERS Claudia CREŢU(VAŞLOBAN) ............................................................................................. 562 THE WEDDING’S THEME IN THE ROMANIAN CULTURED POETRY Ioan GHEORGHIȘOR ........................................................................................................... 565 A FORGOTTEN TETRALOGY Enikő MAROSFŐI ................................................................................................................. 570 ROMANIA IN ENGLISH TRAVEL LITERATURE. FROM A WINTER IN THE CITY OF PLEASURE TO THE WAY OF THE CROSSES Adriana Dana LISTEȘ POP ................................................................................................... 577 PARCOURS DADA Elena Monica BACIU ............................................................................................................ 584 10 Issue no. 5/2014 JOURNAL OF ROMANIAN LITERARY STUDIES TERMINOLOGIE ECONOMIQUE Ruxandra PETROVICI .......................................................................................................... 587 REALITY AND MYTH. TECHNIQUES USED FOR THE AMBIGUOUS Vlad-Ionuț SIBECHI .............................................................................................................. 594 KWAME ANTHONY APPIAH, _COSMOPOLITISM. ETICA ÎNTR-O LUME A STRĂINILOR_ Ana-Maria CHEȘCU .............................................................................................................. 598 THE CRITICAL RECEPTION OF IOANICHIE OLTEANU’S WORKS Delia Natalia TRIF (ANCA) .................................................................................................. 601 THE CRITICAL RECEPTION OF MIRCEA IVĂNESCU IN 2004 Diana DAN ............................................................................................................................. 606 HORTENSIA PAPADAT-BENGESCU. LANDMARKS OF THE SHORT PROSE Mihaela STANCIU (VRAJA) ................................................................................................ 612 REWINDING A CLOCKWORK SELF: DISINTEGRATION AND UNITY IN THE BRITISH LITERATURE OF THE 60S: _THE GOLDEN NOTEBOOK_ AND _A CLOCKWORK ORANGE_ Ioana BACIU .......................................................................................................................... 619 V.S. NAIPAUL’S TRAVELOGUES: HINDU VERSUS MUSLIM COMMUNITIES Roxana Elena DONCU .......................................................................................................... 627 CULTURAL ASSOCIATIONS FROM TIMISOARA DURING THE END OF XIXTH CENTURY AND THE BEGINNING OF THE XXTH CENTURY. SOCIAL IMPLICATIONS Alin Cristian SCRIDON ......................................................................................................... 636 AMBIGUITY AND INDETERMINATION IN THE NOVEL _WRITTEN ON THE BODY_ BY JEANETTE WINTERSON Monica SIMON ...................................................................................................................... 645 11 Issue no. 5/2014 JOURNAL OF ROMANIAN LITERARY STUDIES SEPTIMIU BUCUR – AN UNFAIRLY FORGOTTEN CRITIC Dumitrița Florina TODORAN (POP) .................................................................................... 652 NORMAN MANEA, _TEXTUL NOMAD_ /THE NOMADIC TEXT - NARRATIVE INSTANCES OF EXILIC IDENTITY Simona ANTOFI .................................................................................................................... 657 THE AGES OF FEMINITY. _IMAGINI FRUMOASE_ – SIMONE DE BEAUVOIR Cătălina-Aurora STOICA ...................................................................................................... 668 COMPARATIVE STUDY OF THE CONCEPTS REGARDING THE LITERARY HISTORY AND THE ROLE OF THE LITERARY HISTORIAN IN THE CASES OF NICOLAE IORGA, EUGEN LOVINESCU AND GEORGE CĂLINESCU Roxana-Oana MÎNDRU ......................................................................................................... 673 THE ARTISTIC BELIEF OF ION HOREA. POETIC-HERMENEUTICAL STUDY Anamaria ȘTEFAN (PAPUC) ............................................................................................... 683 THE PLASTICIZED IMAGE OF THE ORIGINAL PLACE IN THE CARCERAL WRITING OF PAUL GOMA Veronica NANU ..................................................................................................................... 690 IRONY: THE ARM OF A SKILFUL INTELLECTUAL Sonia Livia GREC .................................................................................................................. 699 TRANSLATING AND REVIEWING CANADIAN SF IN POST-COMMUNIST ROMANIA. THE CASE OF WILLIAM GIBSON Ana-Magdalena PETRARU ................................................................................................... 705 BENEDICTE HEIM, _ALY EST GRAND_ . UNE ENSEIGNANTE PAS COMME LES AUTRES Emanuel TURC ...................................................................................................................... 712 VASILE VOICULESCU – FROM HESYCHASM TO THE GREAT RELIGIOUS POETRY Doina POLOGEA .................................................................................................................. 718 12 Issue no. 5/2014 JOURNAL OF ROMANIAN LITERARY STUDIES ## **POSTMODERN VS. TRANSMODERN – KAFKA** ## **Ștefan VLĂDUȚESCU and Dan Valeriu VOINEA** University of Craiova _Abstract: The study starts from the reality that today we are experiencing a postmodernity that tends to transform into a transmodernity. As it is known, the cultural, epistemological and methodological feature of postmodernism is deconstruction. Since, through communication, postmodernism has itself become canonical, it turned into transmodernism. Deconstruction (specific to postmodernism) generated the reintegration (unification – specific to transmodernism), and postmodernism thus impregnated transmodernism. Interpreted in the contemporary context, Franz Kafka’s work proves to be actual. Kafka passes beyond his epoch, is postmodern and transmodern. Our research shows that Kafka’s actuality consists, above all, in the human values promoted in his works and in the methods of delegitimizing humanity (the tyre technique, the de-senzationalizing technique, the delegitimizing description technique, the technique of anamorphotic perspective)._ _Keywords: Kafka, postmodernism, transmodernism, delegitimizing techniques._ ## **1. Introducere** Opera lui Kafka este, împreună cu aceea a lui Proust, opera cea mai radicală a secolului XX: adevărată răscruce a gândirii, loc unde se întretaie drumurile imaginarului şi unde se delimitează calea regală ce duce de la maladie la cunoaşterea lumii. Pornind de la linişte, punctul în care mitul maladiei sfârşeşte, până la cuvintele prin care se ajunge la o nouă reprezentare a lumii, Kafka, traversează epoca modernă, ieşind din această epocă. El depăşeşte şi delegitimează toate figurile şi miturile modernului: ţara ploioasă, timpul oprit, orele vide şi perplexe, delirul imobilităţii, senzaţia răului de mare pe uscat, ameţeala metropolitană, precaritatea, caducitatea, tranzitorietatea şi maladia. În cartea sa, după care am citat trăsăturile modernului, _Mituri şi figuri ale modernului_ , Franco Rella arată că epoca modernă ţine de la 1800 până la 1950 şi ea este “timpul în care fatuitatea şi plictiseala (…) sunt trăite ca evanescenţă a limitelor lumii” (Rella F., 1981, p. 6). Profesorii Antonio Sandu și Oana Alina Bradu vorbesc despre două ”paradigme conceptual metodologice”: paradigma posmodernă și paradigma transmodernă. Aceștia arată că paradigma postmodernă este ”centrată pe o deconstrucție” ce merge ”până la nivelul identificării constructelor ce stau la baza înțelegerii realității de către subiecți” și că paradigma transmodernă s-a constituit ca o ”re-integrative perspective that focuses on the correlation and interdependence of social subsystems reconstruction social reality” (Bradu & Sandu, 2009, p. 102). Kafka nu este un modern ortodox, ci un postmoden și un transmodern. Pentru a ne exprima cu cuvintele sale, despre Picasso, Kafka “este un deformator cu voinţă. (…) El se mărgineşte să noteze deformările care încă n-au pătruns în câmpul conştiinţei noastre” (Apud Garaudy R., 1968, p. 191) . Şi adaugă “Arta este o oglindă care «o ia înainte», ca un ceasornic” (Apud Garaudy R., 1968, p. 191). Kafka însuşi a luat-o înainte, ca un ceasornic; prin romanele sale el survolează anul 1950 în miezul zilei şi trece încoace spre noi. E un bolid ce nu se poate opri, lasă în urmă, iese din limitele modernităţii şi devine contemporanul nostru, devine postmodern, hipermodern cum zice G. Lipovetsky. Conceptul de postmodern a fost elaborat în Italia şi Statele Unite, după 1965. El a desemnat mai întâi societatea superindustrializată de după 1950, vezi David Bell ( _The_ 57 Issue no. 5/2014 JOURNAL OF ROMANIAN LITERARY STUDIES _Coming of Port-Industrial Society_ , New York, 1973) şi A. _Touraine (La société postindustriale_ , H. Mulino, Bologna, 1970). În 1971, Ihab Hassan uzează conceptul într-o lucrare de critică literară ( _The Dismemberment of Orpheus: Toward a Post Modern Literature_ , Oxford U.P., New York, 1971). Conceptul începe să circule apoi şi se impune definitiv după 1975. În 1979, la Paris, Jean François Lyotard publică lucrarea _Condiţia postmodernă (La condition postmoderne),_ care este apoi tradusă în italiană, spaniolă şi germană. În Italia lucrarea cunoaşte două ediţii într-un singur an, 1981. După a doua ediţie vom cita noi: “Simplificând la maximum, putem considera «postmodernă» neîncrederea faţă de meta naraţiuni. Este vorba, fără îndoială, de un efect al progresului ştiinţific; care presupune mai departe la rândul său neîncredere. Desuetudinii, învechirii dispozitivului metanarativ de legitimare îi corespunde în particular criza filozofiei metafizice (…). Funcţia narativă îşi pierde functorii, îşi pierde marii eroi, marile pericole, marile peripluri şi marile scopuri. Ea se împrăştie într-o nebuloasă de elemente lingvistice narative, dar şi denotative, prescriptive, descriptive etc., fiecare dintre ele vehiculând valenţe pragmatice sui generis. Fiecare dintre noi trăieşte la răscrucea mai multor astfel de elemente. Noi nu formăm combinaţii ligvistice în mod necesar stabile, iar proprietăţile lor nu sunt în mod necesar comunicabile” (Lyotard J.-F., 1981, p. 6). Pentru omul postmodern criteriile de validare s-au schimbat: valoroase sunt doar creaţiile care se legitimează singure în contemporaneitate. Pe omul postmodern nu-l mai convinge istoria, el trăieşte fără a face apel la realitate, el se vrea centru de iradiaţii, rege al unui “imperialism al realului”, cum zice H. Blumenberg în cartea sa despre mitul naufragiului (Blumenberg H., 1979, p. 17). Pentru postmodernitate istoria literaturii nu mai are justificare, singura istorie este prezentul, singura literatură este cea a prezentului, cea care absoarbe din trecut ceea ce o fundamentează ca prezent. Omul postmodern nu are decât prezent. Astăzi, arată Lyotard, “suntem în faţa unui proces de delegitimare care vine din exigenţa de legitimare” (Lyotard J.-F., 1981, p. 72). Naraţiunea postmodernă “nu produce cunoscutul, ci necunoscutul” (1981, p. 109), iar singurul ei mod de legitimare este un subiect cognitiv şi practic ce presupune un erou al cunoaşterii sau unul al libertăţii (1981, p. 58). Recitindu-l pe Kafka, am trăit nostalgia naraţiunii pierdute. Ipoteza noastră de lucru este că romanul lui Kafka este un roman postmodern, unul care nu produce cunoscutul, ci necunoscutul, unul în care nimic nu se mai legitimează printr-o convenţie, în care totul se legitimează prin sine, dacă se poate legitima, iar dacă nu, dispare ca un preconcept prea mult uzat şi prea puţin vital. Pentru demonstraţie ne vom baza pe _Procesul_ şi doar incidental pe _Castelul_ pentru a nu lungi expunerea, încercând să arătăm că primul este un roman al delegitimării libertăţii, iar al doilea un roman al delegitimării cunoaşterii, în timp ce eroii lor sunt antieroi ai libertăţii şi, respectiv, ai cunoaşterii. ## **2. Descriere şi interpretare** Descrierea şi interpretarea sunt luate în sensul lor dialectic pe care li-l dă Michel Charles în _Retorica lecturii_ , 1977, p. 9: “orice descriere este o interpretare, dar şi contrariul este adevărat”. Descrierea adevărată este deontică. Vom adopta un sistem de descriere bazat pe : _Figuri_ , vol. III (Genette G., 1972, p. 39) de G. Genette, _Logica povestirii_ (Bremond C., 1981) de Claude Bremond, _Descrierea şi interpretarea textului narativ_ (1981), editată de Universitatea din Padova (1981) şi pe _Structurile şi timpul_ (Serge C., 1974) de Cesare Segre. 58 Issue no. 5/2014 JOURNAL OF ROMANIAN LITERARY STUDIES ## 3 **. Naraţiunea** ## _**3.1. Elementele narative**_ Parafrazele rezumative ale subiectelor şi ale fabulelor în ambele romane coincid în parte, excepţia o fac pasajele în care acţionează mecanismul fenomenologic de legitimare. Josef K. este arestat, discută cu inspectorul, apoi cu domnişoara Bürstner. Are loc primul interogatoriu în prima duminică; în a doua, Josef K. găseşte sala goală, întâlneşte studentul şi vizitează birourile tribunalului. Prietena domnişoarea Bürstner se uită la acesta şii arată că are şi ea cunoştinţă despre proces. Unchiul său află de proces, vine să-l ajute; îl duce la avocatul Huld unde o cunoaşte pe Leni. La birou, nu mai dă atenţie clienţilor; dar unul dintre ei, un industriaş, îl îndrumă spre pictorul Titorelli ce-i trimite ajutor. După aceasta se hotărăşte să renunţe la serviciile avocatului său. Aici îl cunoaşte pe negustorul Block. Trimis de directorul băncii sale să ducă la catedrală un client italian, Josef K. ascultă de la preotul tribunalului parabola legii. La un an după arestare, Josef K. este asasinat. ## _**3.2. Elemente non-narative**_ ## _Informaţii_ Locuri în care se desfăşoară acţiunea: în casa doamnei Grubach, unde Josef K. şi domnişoara Bürstner stau cu chirie, în biroul de la bancă, în tribunalul improvizat de la etajul al cincilea al unei case, în casa avocatului Huld, în catedrală şi la marginea oraşului. _Timpul la care face referire povestirea_ Povestea se desfăşoară timp de un an cu întreruperi atât în subiect, cât şi în fabulă. _Indicii_ Indiciile asupra personajelor, asupra vremii şi asupra obiectelor sunt rare; se pot, totuşi, remarca: profesia de procurist a lui Josef K. şi dorinţa lui de libertate, ajutorul inutil pe care-l oferă toate celelalte personaje şi ploaia de la intrarea în catedrală. ## 3.3. _**Discursul naraţiunii**_ ## _Timpul_ Subiectul este secţionat în zece capitole. Prima povestire se desfăşoară de la ora opt dimineaţă până la ora 12 noaptea. Segmentul retrospectiv (analepsa) prezintă o încărcătură variabilă şi este inserat înainte de a veni acasă în acea zi. Amplitudinea analepsei este foarte redusă; amplitudinea maximă corespunde încărcăturii maxime. Fiecare capitol cuprinde, fără analepse, o zi incompletă din viaţa lui Josef K. Analepsele repetitive cele mai importante sunt: grija lui Josef K. pentru proces şi mita pe care o presupune salvarea, achitarea. ## _**3.4. Durata (Viteza)**_ Pauzele descriptive sunt mici (timpul subiectului este aproape simultan cu cel al fabulei). Elipsele sunt mari şi esenţiale, ceea ce duce la o neclaritate a fabulei. Intâlnim multe scene, timpul povestirii şi cel al istoriei coincid. Josef K. rămâne, deci, aproape tot timpul în scenă. ## _**3.5. Modul și vocea**_ Naratorul nu este unul dintre personajele povestirii şi se prezintă ca exterior şi omniscient, el este extradiegetic – heterodiegetic. Am notat esenţa informaţiilor temporale utile pentru a data toate părţile istoriei. _Interpretarea naraţiunii postmoderne_ În afară de discuţie este că opera kafkiană, ca orice operă mare dealtfel, este o operă deschisă, o operă deschisă tuturor interpretărilor, “un voiaj fără sfârşit prin secole şi cărţi”, 59 Issue no. 5/2014 JOURNAL OF ROMANIAN LITERARY STUDIES cum zice Marthe Robert, (1963, p. 203) citată şi de Ion Vartic (1977, p. 150) şi de Mariana Şora (1968, p. 9). Dar tot în afara discuţiei este şi că, aşa cum arată Fritz Martini (1972, p. 502), “orice interpretare univocă a operei sale este sortită eşecului; ba mai mult, trebuie găsite pentru el categorii estetice şi existenţiale proprii”. Acestea sunt dovedite şi de bibliografia imensă a operei, pe care o înregistrează Peter U. Beicken (1974). Pentru interpretările înregistrate până acum trimitem la rezumatele lui Peter U. Beicken. Aici se dovedeşte că opera kafkiană nu şi-a pierdut efectul, căci “o operă trăieşte atât timp cât îşi exercită efectul”, după afirmaţia lui Kark Kasik (Apud Corbea A., 1980, p. 151). Oricum, _Procesul_ şi _Castelul_ au fost prezentate fie ca romane pe aceeaşi temă (Garaudy R., 1968, p. 179), fie ca opuse (pe teren romanesc părerea este susţinută de Ion Vartic) (Vartic I., 1977, p. 157). Adevărul soluţiei de mijloc a devenit deja o figură retorică şi nici noi nu vom ieşi din ea. Cele două romane, ca două cărţi diferite, se opun, dar, totodată, se continuă. S-ar putea chiar zice că parabola legii din _Procesul_ este explicitată în _Castelul_ . Kafka din _Castelul_ ar fi putut fi arestat într-o dimineaţă, avea toate motivele, iar Josef K. din _Procesul_ ar fi putut părăsi oraşul pentru a merge într-un sat. K. şi Josef K. sunt experienţe gemene în situaţii existenţiale diferite. Două lucruri sunt clare: că realitatea romanescă din cele două romane nu se legitimează nici pentru eroi nici pentru cititori, amândoi sunt surprinşi, sunt preanunţaţi sau înşelaţi în orizontul-sistemul lor de aşteptare. ## **4. Procedee de delegitimare** ## **4.1. Delegitimarea naraţiunii prin descriere** “Pe Josef îl calomniase pesemne cineva, căci fără să fi făcut nimic rău, se pomeni întro dimineaţă arestat. În dimineaţa aceea, bucătăreasa doamnei Grubach (…) nu se ivi la ora obişnuită. (…) Josef K. mai aşteaptă o clipă. (…) Apoi, flămând şi mirat totodată, sună. Imediat se auzi o bătaie în uşă şi în cameră intră un bărbat” (Kafka F., 1965, p. 39). Urmează acum prezentarea scenei arestării. Câteva lucruri se observă imediat: că prima frază are verbele propoziţiilor la timpul trecut, pe când cele ce urmează au verbele la timpul prezent; deci, povestirea, nararea este la trecut, iar descrierea, prezentarea este la prezent; naraţiunea precede şi elimină surpriza descrierii; aflăm că a fost arestat şi apoi vedem cum a fost arestat. Planul naraţiunii şi al descrierii nu sunt paralele şi se interferează, încât între ele se creează o tensiune delegitimantă: descrierea invalidează şi delegitimează naraţiunea; nu naraţiunea, ci descrierea consumă arestarea. Între naraţiune şi descriere există deci un mecanism fenomenologic automat de delegitimare. Situaţia este aceeaşi şi în _Castelul._ ## **4.2. Tehnica surprizei refuzate** Romanele încep în zona surprizei care contrazice sistemele de aşteptare. Pentru Josef K. existenţa autentică începe cu o surpriză: “bucătăreasa doamnei Grubach (…) nu se ivi la ora obişnuită. Asemenea lucru nu se mai întâmplase niciodată” (Kafka F., 1965, p. 39). Autenticul începe odată cu agresiunea non-repetitivului, odată cu intrarea în unicitatea surprizei. Josef K. nu suportă surpriza, pentru el lucrul cel mai urgent în surpriză este realizarea surprizei: “pentru el era mult mai urgent acum să-şi clarifice situaţia” (Kafka F., 1965, p. 42). Tribunalul agreează surprizele. Josef K. nu le acceptă sau dacă le acceptă le refuză tragicul: "sunt, fireşte, foarte surprins, doar că atunci când te afli de treizeci de ani pe lume şi când ai fost nevoit să răzbaţi singur, aşa cum mi s-a întâmplat mie, te imunizezi şi nu iei prea în tragic surprizele” (Kafka F., 1965, p. 49). Josef K. este vinovat că ignoră semnificaţiile experienţei şi că nu se supraveghează, de aceea inspectorul îi cere: să se “supravegheze mai mult” (Kafka F., 1965, p. 50). El însuşi nuşi dă seama că este vinovat şi susţine aceasta în faţa tribunalului. Singura salvare ar fi tăcerea, păstrarea secretului, pentru că “dacă află toată lumea cum stau lucrurile, atunci urmează pedeapsa” (Kafka F., 1965, p. 124). Asta o spune unul dintre cei pedepsiţi, un om al 60 Issue no. 5/2014 JOURNAL OF ROMANIAN LITERARY STUDIES tribunalului, Willen. Lucrul nu s-a observat până acum, fiindcă a funcţionat convenţia că oamenii tribunalului nu ar putea delegitima tribunalul. Pedepsiţi, Willen şi Franz devin oameni normali, care au încheiat un proces. A nu accepta procesul înseamnă a fi de două ori vinovat: întâi pentru că îşi imaginează că există o singură, o unică realitate, când, de fapt, sunt mai multe lumi posibile, apoi pentru că în singura realitate care are statut pentru tine nu accepţi surpriza, elementul care o delegitimează. Legitimarea pe care o face romanul kafkian este o delegitimare. În societatea postmodernă, cităm după Lyotard, “justiţia devine astfel referentul unei mari nonacţiuni, cu acelaşi titlu de veritabilitate" (Lyotard F., 1981, p. 6). Camus însuşi, vorbind în _Mitul lui Sisif_ despre firescul personajului şi al cititorului şi arătând că romanul kafkian este romanul unui personaj absurd, el însuşi dovedeşte că “cu cât _Procesul_ este mai absurd, cu atât «saltul» exaltat din _Castelul_ apare mai emoţionant şi mai ilegitim” (Camus A., 1969, p. 144). Ambele romane, însă, figurează un proces de ilegitimare. **4.3. Tehnica anvelopei şi tehnica desenzaţionalizării** Două tehnici kafkiene au împiedicat observarea condiţiei postmoderne a romanului kafkian, condiţia delegitimării lui: tehnica anvelopei şi tehnica desenzaţionalizării. Tehnica anvelopei face ca modelul narativ, semnificaţiile narative şi ideile să fie învăluite în mai multe rânduri de fapte, oarecum contradictorii, fapte care protejează şi obscurizează în acelaşi timp ideile şi semnificaţiile. Omul postmodern acceptă contradicţia şi minciuna, el acceptă paralogia, iar K. şi Josef K. sunt oameni postmoderni, ei ştiu că sunt minţiţi, dar se comportă ca în faţa adevărului. Josef K. este informat că pictorul Titorelli “e mincinos” (Kafka F., 1965, p. 174) şi, totuşi, merge să-i ceară ajutorul. Pentru el, ca şi pentru K: din _Castelul_ , garanţiile sunt necesare, dar nu cardinale şi definitive, sunt fără valoare. “Garantarea aceasta, se spune în _Procesul,_ nu este un simplu angajament formal, ci o adevărată cauţiune, un lucru care obligă” (Kafka F., 1965, p. 195), asta o spune Titorelli. Josef K. îi arată că se contrazice, ştie că minte, dar îi acceptă argumentele. A achiesa la argumente înseamnă a intra într-un raţionament care nu este al tău. Aceasta echivalează cu a te preda concluziilor celuilalt. A accepta argumentele duce automatic la a fi învins de concluziile ce urmează inexorabil. Un om al _Castelului_ îi zice lui K.: “Garanţiile sunt deci necesare, cred c-o să recunoaşteţi, dragă domnule" (Kafka F., 1965, p. 64). Dificultatea percepţiei vine la Kafka dintr-o fervoare a adevărului, din dorinţa de a epuiza o observaţie: ori că omul trebuie să parcurgă un proces pentru a deveni liber, ori că trebuie să asalteze un castel pentru a cunoaşte. Ambele variante sunt prezentate ca eşecuri, dar ele nu sunt eşecuri, căci drumul spre libertate şi/sau drumul spre cunoaştere sunt nişte adevăruri, chiar dacă libertatea sau cunoaşterea sunt false, sunt erori, sunt eşecuri. Să ne gândim la Emirul lui Macedonski. Tehnica desenzaţionalizării se realizează pe un principiu de explozie negativă şi pe o binecunoscută figură a inversării, litota. Ideea ne-a venit citind lucrarea lui Günter Anders, _Kafka. Pro et contra_ , München, 1951. Aici criticul german scrie: “nu obiectele şi evenimentele ca atare sunt la Kafka neliniştitoare, neliniştitor este că ale sale creaturi se comportă în confruntarea lor ca şi cum ar fi în faţa unor obiecte şi evenimente normale, deci fără a se tulbura” (Anders G., 1951, p. 13). S-ar putea analiza mai pe larg această tehnică de desenzaţionalizare prin litotă. Tehnica aceasta constă într-o inversiune savantă: dacă, în genere, Kafka vrea să spună că tot ceea ce în lumea noastră este considerat evident şi natural este şi teribil, atunci el operează o inversiune şi zice că teribilul este evident şi natural. Acelaşi procedeu este uzat şi de Arghezi care pentru a arăta că urâtul este frumos, arată, în loc, că frumosul este urât sau de Brecht care în _Opera de trei parale_ vrea să spună că burghezii sunt hoţi şi arată că, de fapt, hoţii sunt burghezi. 61 Issue no. 5/2014 JOURNAL OF ROMANIAN LITERARY STUDIES Insinuăm că acest procedeu, care e, credem noi, un procedeu de delegitimare, este frecvent în literatura postmodernă şi că el ar include şi construcţia în abis (mise en abyme) a lui Gide, Ricardou, Dällenbach sau holomerii lui Noica şi Manolescu. ## **4.4. Tehnica “perspectivei anamorfotice”** Un alt procedeu de delegitimare, alături de delegitimarea naraţiunii prin descriere, de anvelopare şi desenzaţionalizare, este procedeul “perspectivei anamorfotice” sesizat de Liviu Petrescu în _Romanul condiţiei umane_ (Petrescu L., 1979, pp. 52-54), preluat de la Gustav Rene Hocke. Acest procedeu vine să ilustreze un procedeu kafkian: nu există comunicare şi nici intimitate. Nu există intimitate: K. din _Castelul_ o iubeşte pe Frieda sub privirile secundanţilor săi. Josef K. discută cu Huld şi cu unchiul său sub privirile unui judecător de instrucţie. Ei nu-şi dau seama că sunt sub reflectoare decât când se dezmeticesc. Perspectiva anamorfotică înseamnă a nu observa decât un singur personaj şi a descoperi, apoi, că intimitatea a fost doar o iluzie, căci la ea participa, ignorat, un om al tribunalului sau al castelului. ## **4.5. Drumurile libertăţii şi ale cunoaşterii** Josef K. vrea să găsească textul legii şi să dobândească libertatea, iar K. vrea să pătrundă în _Castel_ şi să-l cunoască. Amândoi mor pe drum: pentru ei, precum în romanul postmodern cunoscutul nu produce cunoscutul, ci necunoscutul, pentru ei libertatea şi cunoaşterea nu sunt eşecuri, ci eşecul este o libertate sau o cunoaştere. Cum ar zice Alexandrescu “pricina, nu rezultatul” laude le-a câştigat. ## **4.6. Delegitimarea interioară: umilire şi incapacitate** _Procesul_ este un roman al libertăţii, fiindcă este un roman al demersurilor pentru libertate, iar _Castelul_ este un roman al cunoaşterii, pentru că este un roman al demersurilor pentru cunoaştere. Maurice Blanchot n-are, totuşi, dreptate: " _Procesul_ zice el, (…) este un proces de rătăcire” (Blanchot M., 1980, p. 63). E adevărat că Josef K. se simte rătăcit în birourile tribunalului, anticamera Legii şi că, în sat, în anticamera castelului, K. se se simte rătăcit, dar nu indecizia, ezitarea în rătăcire le rămâne, nu iluzia senină, ci opţiunea pentru a ieşi din anticameră, căci ei, orice fac, rămân tot în anticameră, asta este cu totul altceva. Prin opţiune ei au depăşit rătăcirea. Josef K. şi K. sunt nişte incapabili. “Acest sentiment de incapacitate totală, de paralizare (…) zice G. Lukacs în _Arte e societá. Scritti scelti di estetica_ , este motivul fundamental al întregii producţii kafkiene” (Lukacs G., 1972, p. 142). K. nu este un cuceritor, el îşi dă seama că “suferise înfrângerea numai fiindcă provocase lupta” (Kafka F., 1965, p. 98). Pentru Josef K. nu există achitare reală, cum nu există pentru nimeni; singura achitare şiar putea-o da el însuşi, dar nu ştie. Soluţia kafkiană ar fi o soluţie sartriană: “N-am decât un singur judecător, pe mine însumi şi eu mă achit”, zice Leni în _Sechestraţii din Altona_ (Sartre J.-P., 1969, p. 63). Pe K. şi pe Josef K. toţi îi ajută, doar pentru a-i submina, pentru a le delegitima căutările. Libertatea şi cunoaşterea, demonstrează în cod epistemologic romanele, sunt legitim a fi căutate doar dacă se delegitimează: ei nu văd că libertatea şi cunoaşterea pe care le caută, tot ei le găsesc pe drumul căutării. Josef K. este liber să caute libertatea. K. ştie că el caută să cunoască, acestea sunt soluţiile fericirii şi tragediei lor. Ei nu sunt absurzi ca Sisif al lui Camus, dar să ni-i imaginăm fericiţi. ## **5. Concluzii** Prin încă ceva _Procesul_ şi _Castelul_ sunt romane portmoderne: prin forma de antiromane pentru a cărei demonstraţie trimitem la cartea lui Clemens Heanelhaus, _Da Lessing a Brecht_ , la articolul _Le forme narrative de Kafka_ (Heanelhaus C., 1968, pp. 508-529). Ele mai sunt postmoderne prin delegitimarea eroului în anti-erou, pentru demonstrarea acestei idei 62 Issue no. 5/2014 JOURNAL OF ROMANIAN LITERARY STUDIES trimitem la Radu Enescu, _Kafka,_ p.156-162, subcapitolul _Eroul kafkian_ : “universul kafkian este populat de anti-eroi” (Enescu R., 1968, p. 156). Omul postmodern și transmodern, arătam la început, este omul prezentului. Aşa este şi eroul kafkian, el nu are decât prezent, el nu are în urmă o istorie (vezi şi Radu Enescu, 1968, p. 144-145). Concentrarea în prezent poate fi ori un efect ori o cauză a coincidenţei stranii între mersul subiectului şi al fabulei, între rara intervenţie a analepsei şi terorizanta acţiune a elipsei. Omul postmodern și transmodern este, ca şi eroii kafkieni, terorizat de acţiunea obiectivului, a lumilor posibile pe care le acceptă, dar nu le poate suporta. Din teroare, omul postmodern se umileşte şi se delegitimează. Pentru tema umilinţei trimitem la lucrarea lui Elias Canetti, _Der andere Prozess_ , München 1969, mai ales paginile 86-88 (Canetti E., 1969, pp. 86-88). Romanul kafkian este un roman postmodern și transmodern, un roman în care totul se delegitimează. Procedeele de delegitimare uzate sunt: tehnica anvelopei, tehnica desenzaţionalizării, tehnica descrierii delegitimante, tehnica " _perspectivei anamorfotice"_ . Tema centrală este tema căutării. Parabolele kafkiene sunt romane postmoderne și transmoderne, adică anti-romane (în care defilează anti-eroi, eroi fără istorie, eroi condamnaţi la prezent). Teroarea obiectivului delegitimează forma şi personajele romanelor. _Procesul_ şi _Castelul_ sunt romane ale delegitimării libertăţii şi cunoaşterii. ## **Bibliografie** A. Camus (1969). _Mitul lui Sisif_ . Bucureşti: E.P.L.U. Elena Rodica Bratu (2013). _Tipologia tilurilor jurnalistice_ . In _Comunicare, identitate, comparatism_ . Craiova: Editura Universitaria. Iulian Boldea (2011). _Romanian Literary Perspectives and European Confluences_ . Éd. Asymetria. Elena Rodica Opran (2014). The press title as micro-narration. _Journal of Romanian Literary Studies_ , (4), 121-127. A. R. A. Călin (2010). Communication Competences Training for Managers through Role- Play Activities. _Annals of University of Craiova-Economic Sciences Series_ , _3_ (38). O. A. Bradu, & A. Sandu (2009). Perspective epistemice si axiologice in supervizarea apreciativa. _Revista de Cercetare şi Intervenţie Socială_ , (24), 95-102. S. Usurelu, A. Sandu, _Postmodern Openings 11_ (2012) 35-42. Antonio Sandu, Elena Unguru (2014). _Acțiune comunicativă, justiție deliberativă și restaurativă_ . București: Editura Tritonic. C. Bremond (1981). _Logica povestirii_ . Bucureşti: Editura Univers. Xenia Negrea, _Revista de Stiinte Politice_ 24 (2009). Crişu Dascalu (2009). Aspiraţie şi revelaţie. _Studii de Ştiinţă şi Cultură_ , (17), 31-34. David Bell (1973). _The Coming of Port-Industrial Society_ . New York. S. Ponea, B. Vlasă, _Revista Romaneasca pentru Educatie Multidimensionala_ (2010) 93-98. M. Sîrbu, O. Doinea, M. G. Mangra (2009). Knowledge based economy–The basis for insuring a sustainable development. _Annals of the University of Petrosani, Economics_ , _9_ (4), 227- 232. Dumitru-Mircea Buda, (2012). Ways of Reception Regarding the Works of Lucian Blaga. The Issue of Mystery. _Journal of Romanian Literary Studies_ , (2), 113-118. F. Kafka (19650. _Procesul_ . Bucureşti: E.P.L.U. B. Vlasa, _Revista romaneasca pentru educatie multidimensionala-Journal for Multidimensional Education 2_ (2009) 39-51. 63 Issue no. 5/2014 JOURNAL OF ROMANIAN LITERARY STUDIES - A. Sandu, _Postmodern Openings_ (3) (2014) 49-66. - F. Martini (1992). _Istoria literaturii germane_ . Bucureşti: Editura Univers. - G. Anders (1991). _Kafka. Pro et contra_ . München. - A. Nicolescu, _Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques_ (2014). - G. Genette (1978). _Figuri_ . Bucureşti: Editura Univers. - Gabriel Coşoveanu (2009). _Discursul critic integrator_ . Craiova, Fundaţia-Editura - Scrisul Românesc. - Gabriel Coşoveanu, (2007). _Lecturi transversale_ . Scrisul Românesc. - H. Blumenberg (1979). _Schiffbruch mit Zuscchaner_ . Frankfurt M.: Surkamp. - Ihab Hassan (1971). _The Dismemberment of Orpheus: Toward a Post Modern_ - _Literature._ Oxford U.P., New York. - Ion Buzera (2004). _Proximităţi critice_ . Scrisul Românesc. - Ion Buzera (2010). _Proximităţi critice III_ . Scrisul Românesc. - A. C. Strunga, C. M. Bunaiasu, _Revista de cercetare şi intervenţie socială_ (40) (2013) 61-77. - Iulian Boldea (2005). _Istoria didactică a poeziei româneşti. Perspective analitice_ - Braşov: Editura Aula. - J.-F. Lyotard (1981). _La condizione postmoderna_ . Milano: Feltrinelli. - J.-P. Sartre (1969). _Teatru_ . Vol. II. Bucureşti: E.P.L.U. - M. V. Buciu (2003). _Panorama literaturii române în secolul XX: Poezia_ (Vol. 1). - Scrisul Românesc. 64